Aztecii sunt cei mai şmecheri.

Chiar sunt. Serios! Adică şi aztecii şi maiaşii. Două civilizaţii absolut incredibile, precursori ai civilizaţiei moderne. Hai să vă explicăm de ce suntem ferm convinşi de asta. Nu ne legăm de arhitectura Maya sau aztecă, ştim deja cât sunt de impresionante clădirile lor, cât de complexe sunt liniile de construcţie şi ce semne de întrebare ridică şi în prezent pentru arhitecţii din zilele noastre. Nu ne legăm nici de cunoştinţele lor de astronomie, sunt mai precişi decât un ceas elveţian. Nu ne legăm de cultura lor, de mitologia lor, de zeii lor fascinanţi, nu ne legăm nici de incredibilul tezaur pe care l-au lăsat în urmă. Ne legăm de cea mai mare realizare a lor, însă. Ciocolata.

Yep, ciocolata. Mayaşii au obţinut-o prima oară, acum vreo două mii de ani. Au dat peste minunata plantă de cacao, i-au umblat prin păstăi şi au produs praful de cacao, pe care l-au fiert, iar de atunci, de la prima degustare, lumea n-a mai fost la fel. Devenise deja băutură sacră în toate ritualurile aztece. Şi au toate motivele din lume pentru asta, ciocolata conţine antioxidanţi puternici şi ajută la vindecarea mai multor afecţiuni. Până în secolul XIX, ciocolata caldă era folosită ca şi medicament, în special pentru tratarea bolilor de stomac.

Deci s-a luat un vas din lemn, s-au zdrobit boabele de cacao, s-au fiert, iar băutura rezultată a generat valuri de satisfacţie în întreaga lume. Ciocolata originală era amară şi picantă, pur extract din planta de cacao. Când au ajuns şi vechii conchistadori să o guste, undeva prin junglele sud americane, au decis că o asemenea bijuterie gastronomică nu poate să rămână aşa anonimă. Astfel, praful de cacao a călătorit până în Europa, unde un curios a avut, evident, curiozitatea de a-i adăuga zahăr, pentru a o îndulci. Atunci ciocolata a suferit prima transformare, primul pas către ceea ce este astăzi. Apoi a mai apărut un curios care i-a adăugat lapte. Ăla a fost al doilea pas.

De-a lungul secolelor, ciocolata fierbinte s-a dezvoltat alături de civilizaţia care a adoptat-o cu atâta dragoste. Şi este, în prezent, una dintre băuturile populare din lume, prezentă în orice cafenea, în orice colţ al lumii. Merge fantastic cu biscuiţi, cu napolitane, cu bezele (acele marshmallows pe care le pârlesc americanii la focul de tabără în orice film de buget de la Hollywood).

Ciocolata a lăsat loc şi experimentelor, motiv pentru care astăzi avem mai multe feluri de ciocolată caldă. Există cacao cu lapte, băutura instant cu un mic adaos de calciu şi vitamine – cei mai cunoscuţi producători la ora actuală sunt cei de la Nestle (nu e nevoie de mai multe detalii, toţi am băut Nesquick). Există ciocolata caldă, în formă lichidă cu ceva spumă cafenie, prezentă în Statele Unite mai ales. Şi există Ciocolatta Densa, cea mai populară de altfel, acea cremă fierbinte din cacao şi lapte, cu un adaos de zahăr sau alte arome. Aici trebuiesc menţionate cele de la Capriccio dei Doggi, Univerciok, Nestle, Hershey’s, Schokinag, Godiva şi multe alte brand-uri prezente acum pe piaţă.

Există atâtea feluri de ciocolată, cu atât de multe arome, încât o vizită într-o chocolaterie veritabilă ar fi comparabilă cu o scurtă vizită în Paradis. Există ciocolată neagră, ciocolată albă, ciocolată neagră cu alune de pădure, ciocolată albă cu alune de pădure, ciocolată cu nucă de cocos, ciocolată cu caramel, ciocolată albă cu fructe de pădure, ciocolată cu guarana, ciocolată cu amaretto, ciocolată picantă (un sortiment uşor amărui cu ardei iute, un reminder al băuturii aztecilor), ciocolată cu portocală şi scorţişoară, ciocolată cu Irish Cream (Bailey’s baby!), ciocolată cu mentă, ciocolată cu zmeură, ciocolată cu căpşuni, ciocolată cu scorţişoară şi am putea îmbătrâni liniştiţi enumerând aromele disponibile pe piaţă.

Motozone Cafe v-a adus taman din Italia o minunăţie de ciocolată caldă, acea cremă densă servită cu frişcă şi praf de scorţişoară.  Dacă nu aţi încercat-o, sfatul nostru este să o faceţi, totuşi, e bucuria sezonului rece şi, ca să vezi, a început sezonul rece. :))

Advertisements

~ by motozonecafe on October 15, 2009.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: